Pe chipul tau e pururi toamna
Si-n fiecare seara ploua
Iar dimineata vine rece
Sub picuri mari si grei de roua
Ai ochi caprui patati cu ruginiu
Asemeni unor frunze de octombrie-ntarziat
Ce suspendate si uitate in pustiu
Asteapta despartirea de pomul uscat
Culoarea vinului din struguri negri
Ce straluceste intr-un pahar la soare
O regasesc pe buzele-ti suave
Pline de gusturi dulci si de savoare
Nori negri, aspri, de furtuna
Se-ncolacesc in paru-ti despletit
Si raze rupte din suflet de luna
Iti lumineaza chipul obosit
Sufletul tau e pururi enigmatic
Si plange trist in el noapte si zi
Enumerand in gand bune si rele
Sperand la primavara care va veni
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu