Contraste

M-ai putea saruta cu buzele crapate?
M-ai putea strange in brate daca ti-ar fi fost taiate?
Mi-ai putea citi pe buze cand iti zic "Te iubesc"?
M-ai putea invata cand tu plangi sa zambesc?
M-ai putea iubi daca ai sufletul facut scrum?
M-ai crede ca intr-o lume rea sunt un om bun?
M-ai putea vedea cu ochii mintii daca ai orbii?
M-ai putea sti langa tine atunci cand unde sunt nu sti?
M-ai putea intelege cand nu ma inteleg nici eu?
M-ai putea face sa zbor cand am sufletul greu?
M-ai putea uita daca nu as fi existat niciodata?
Mi-ai putea tine de cald daca ai fi inghetata?
Mai tii minte cand nu vorbeam ce imi spuneai?
Contrastele se-atrag mai des in luna mai...

In asteptarea primaverii

Pe chipul tau e pururi toamna
Si-n fiecare seara ploua
Iar dimineata vine rece
Sub picuri mari si grei de roua

Ai ochi caprui patati cu ruginiu
Asemeni unor frunze de octombrie-ntarziat
Ce suspendate si uitate in pustiu
Asteapta despartirea de pomul uscat

Culoarea vinului din struguri negri
Ce straluceste intr-un pahar la soare
O regasesc pe buzele-ti suave
Pline de gusturi dulci si de savoare

Nori negri, aspri, de furtuna
Se-ncolacesc in paru-ti despletit
Si raze rupte din suflet de luna
Iti lumineaza chipul obosit

Sufletul tau e pururi enigmatic
Si plange trist in el noapte si zi
Enumerand in gand bune si rele
Sperand la primavara care va veni

Blestemul vrajii din tren

Blesteme de tristete aruncate asupra orasului gri
Estompate de noapte, resimtite-nzecite de zi
Blesteme de dor, de minciuni, de uitare
Curtate de oameni mici dar cu sufletul mare

Farmece facute la lumina unei gari pierdute
Adormite pe paturi inguste in camere urate
Farmece amestecate cu miere in cani de ceai aromat
Manjite in suflete blocate intre iubiri si pacat

Vraji alese din nisip si spuma de mare uscata
Udate cu lacrimi de iubire prea lesne tradata
Vraji rostite soptit in urechi de amanti adormiti
Ce raman suspendate in timp cand devin nedoriti

Reguli facute de oameni ce nu le doresc, nu le vor
Menite sa-i fereasca de senzatii inutile ce dor
Reguli nescrise dar rostite prea des si prea tare
Ce duc la amagire si apoi la uitare

Trenuri ce trec prin gari si prin vieti efemere
Cu bilete pastrate in sertar, pe raft sau noptiere
Trenuri ce vin, ce asteapta si trenuri ce pleaca
Si o data plecate nu mai vin niciodata...

Flututras...fluturas...

Oamenii indragostiti cica au fluturi in stomac. Fluturi care, am citit eu undeva, sunt mici si albastrii cu auriu si alb si zboara batand repede si neincetata din aripile lor mici de fluturi.
Am facut o introspectie si m-am uitat la mine in stomac, poate cine stie... N-am gasit nici urma de aripa. Eu nu am fluturi in stomac. Am molii in suflet. Molii gri si ursuze ce clemfaie plictisite din falcile lor mari si dintoase.
...Nu tu molia dracu...

Mai stai in zona?

Ganduri alearga prin capul meu... inteleg prea multe sau nu mai pricep nimic... astept prea mult... vreau prea mult... nu cer...
Mi-e usor sa uit... mi-e usor sa privesc in alta parte, spre alt decor... mi-e usor sa ma prefac ca nu s-a intamplat nimic...mi-e usor sa zambesc si sa trec peste orice...mi-e usor sa scriu aceste randuri...
Dar oare chiar mi-e asa de usor cum zic...
Probabil ca intradevar ma astept la prea mult de la oameni, poate ca nu intotdeauna mi se poate da ceea ce imi face mie trebuinta, poate ca intradevar unele lucruri sunt complicate...

- Buna seara, vi s-a terminat consumatia...va mai aduc ceva?
- Nu stiu?
- Dar aveti idee cat mai stati in zona?
- Cat imi e bine...cat imi e sete...
- Si daca nu mai avem ce sa va oferim de baut?
- As mai sta putin, poate se gaseste totusi ceva...
- S-ar putea sa fie prea complicat.
- Nimic nu e prea complicat...lipseste doar vointa...
- Probabil. O seara buna.
- O seara buna si dumneavoastra.

Usor de zis...

Ce-ai cu gripa mea?

Frig rau afara, cald in casa, stare usor gripala, tuse, picioare reci, ceai trist de fructe cu miere din abundenta, muzica melancolica, dor de duca, ganduri plecate in cine stie ce parti spre cine stie ce persoane mai mult sau mai putin dragi...
Oameni vechi, oameni noi, oameni pe care ii iubesc, oameni pe care ii respect, oameni care ma iubesc, oameni pe care nu ii suport...
Un suflet naufragiat intr-un trup prost, intentii bune, suferinta, greseli, lipsa de regrete, dorinta de schimbare, dorinta de mai mult, dorinta de dorinte, cana de ceai fierbinte tinuta intre maini intr-o zi friguroasa, persoana draga tinuta in brate, alintata, mangaiata, sarutata...
Indepartare voita, indepartare silita, respingere de idei si de posibile suferinte, dor de duca, suras formal in coltul gurii, teama de atasament, teama de a pierde ce nu ai avut niciodata, teama de necunoscut...
Sfarsit inainte de inceput, inceput inainte de sfarsit, complicatii, amageli, miere pe coaja de lamaie, sarutari in frig, maini calde ce se cauta in miezul noptii, vise urate, tresariri, suspine...
Ceai fierbinte de fructe cu multa miere si sfarsit de inceput de gripa...

Snow

Snow falls upon my naked body and covers it in a soft and light blanket. My hands are stiff, my mind is numb and my legs ache from the pain inflicted by icy daggers.
Only the corners of my soul are still warm.
I am cold and somehow I can feel the life draining from me and pouring into the snow that surounds me giving it a crimson glow. The image of your smile is the only thing that keeps me alive, but that too is fading away. It turns blurry and transforms into an ugly grin. Your teeth are becoming huge stalactites and stalagmites. You take a shot at my throat and I can barely dodge it. Another bite and you have done it. Now I am a gonner. Now it's warm and I'm drenched in steaming sweat.
Only the corners of my soul are still cold.