Imi place sa merg pe carari neumblate
Cu pasi de picioare desculte
Dansand pe muzici de mult timp uitate
Fara de zgomot si fara de urme
Pe poteci de munte cu piatra marunta
Sa simt in talpi fiecare furnica
Sa m-avant fara frica in lumea cea multa
Urma sa-mi pierd in iarba pitica
Sa-mi amintesc de locul de unde-am plecat
Dar fara sa stiu pe ce drumuri am mers
Sa-mi ramana in gand ce-a fost bun si curat
Sa nu uit cum sa rad, sa zambesc, sa iubesc
Prin codrii salbatici si stepa arida
Indur si caldura, de frig ma-nfior
Zambind enigmatic, cu picioare desculte
Ma-ndrept fara graba spre clipa cand mor
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
:)
RăspundețiȘtergere