Lasa-mi gandurile sa te caute pe incetosate poteci,
Hoinarind efemer in penumbra,
Sa te strige, sa te cheme, sa te arati.
Lasa-mi mainile sa se franga de dorul mainilor tale,
Enigmatice creaturi de povesti,
Sa le ceara, sa le uite, sa le doara.
Lasa-mi ochii in soare pierduti,
Rataciti pe-o carare de munte,
Sa se cearna, sa se planga, sa-i saruti.
Lasa-mi buzele deshidratate in desert,
Si in drumul spre oaza sa le pui un scorpion,
Sa le-ntepe, sa le otraveasca, sa le curete.
Lasa-mi lesul in padure uitat,
Sub cerul de stele si roua,
Sa nu ma cunosti... Sa stiu cine esti...
Sa ma vrei dupa ce-am inviat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu