La cererea publicului

Revin din perioada de tacere in care m-am ascuns cu o postare noua...pentru ca nu-i asa...se cerea...
As putea sa scriu despre regi, despre regine, despre zane sau despre o printesa frumoasa care a jucat pe degete un regat intreg zile in sir... Sau despre cat de frumoase si placute au fost acele zile... Dar nu o sa o fac pentru ca mai mult sau mai putin s-au ocupat altii de asta.
O sa povestesc despre un joc de "Baba oarba" si despre momentele in care copilul din mine s-a luat de mana cu adultul care am devenit si s-au jucat.
Au fost doua zile cu "Baba oarba". Joc traditional romanesc (cred sau mai exact asa imi place sa cred, desi sunt convins ca nu noi l-am descoperit primii) pe care nu l-am mai jucat de foarte mult timp. E un joc care desi pare banal provoaca si mintea si corpul. Ca "Baba" te chinui sa percepi cel mai slab sunet sau sa simti cea mai mica miscare in jurul tau in timp ce esti atent sa nu te lovesti de obiectele ce iti ies in cale. Ca urmarit trebuie sa ai grija in ce directie te indrepti si cum sa gasesti mereu o portita de scapare care sa te duca in siguranta departe de bratele hraparete ale "Babei". Si tote astea te obosesc rau de tot.
Si uite cum reusesc sa ma pierd in detalii tehnice semn ca deja copilul din mine s-a dus la culcare, lucru de altfel normal avnd in vedere ora inaintata.
Si o sa il las sa se odihneasca pentru ca mine dimineata ma va conduce la munca. Va merge impreuna cu mine si va zambi inocent la oamenii din autobuz sau va scoate obraznic limba la un coleg de servici. O sa imi fredoneze un cantecel stupid in urechi ("suntem 7, suntem 7 prieteni buni...tananananananatananana") si o sa aiba grija sa ma faca sa rad cand ma voi intrista. O sa imi aduca aminte ca inca mai cred in povesti si in finaluri fericite si ca in viata mai exista si altceva decat munca. Mai exista si un pumn de prieteni, si printese, si zane...si Alba ca Zapada...si cei 7 pitici...si atatea lucruri pe care incet incet le pierdem o data cu inocenta copilariei...
Si o sa incerc sa vorbesc mai mult cu el si sa ma joc mai mult cu el si sa simt mai mult ca el...si sa strig in amintirea zilelor frumoase cu "Baba oarba": Gaaarzziii!!!