joi, 18 februarie 2010

Nori de ceata

O ceata deasa, alba si laptoasa
Se-amesteca in negrul slut al noptii
Si se transforma-n panza de matase
In giulgiu ce-nconjoara mortii.

Iar mortii vii pasesc prin faldurile sale
Mergand grabiti spre case gri si goale,
Spre vieti ce nu le apartin, imprumutate
Spre frati, surori, barbati, copii, consoarte.

Si ceata cade grea pe umeri cocarjiti de griji,
Pe frunti ridate prematur de viata
Lovind in ochii rosii de nesomn si plans
Zapada devenind in suflete de gheata.

Dar iata iese soarele din nori
Si ceata moarta este spulberata
Oameni tacuti prind a vorbi sonor
Cei tristi mimeaza zambete trucate

Dar soarele nu poposeste mult in viata lor
Si norii se intorc tunand si fulgerand
Caci prea putini mai stapanesc arta zambirii
Si cei ce-o stiu o uita prea curand

luni, 8 februarie 2010

An nou, activitati noi...

Am inceput anul fara prea mari asteptari, fara prea mari sperante, fara nici un fel de planuri de lunga sau de scurta durata... si cu toate astea...:
- M-am suit pentru prima data pe patine si nu am cazut
- Am hotarat sa ma mut impreuna cu prietena mea
- M-am pus pe schiuri dupa 10 ani de absenta si nu am cazut decat de doua ori si nici atunci nu m-am ales cu nici un fel de rani sau fracturi
...si toate astea pana in februarie....
Refuz sa ma intreb ce voi mai face in continuare anul asta...las sa curga, sa se intample sa faca el ce vrea din mine...si din cand in cand mai trag o linie sa vad ce s-a mai intamplat...
Carpe diem mother fucker!!!