Cha-cha-cha cu iz de Cuba

Stau in bucatrie si e cald...parca un pic prea cald...si e miros de ciuperci si de friptura si de cartofi la cuptor...
Dar gandul mi-a ramas la dans. La cha-cha-cha si la Cuba. Si de la cha-cha-cha-ul de salon, gandul mi-a zburat la Cuba dansata in club, cu unduiri de solduri, cu atingeri senzuale si indecente, cu sarutari aprigi si cu miscari lascive menite sa atraga priviri... Da, asa se danseaza in sufletul meu Cuba, si asa am dansat si in seara in care te-am sarutat prima oara...si asa as va sa o dansez mereu, dar nu se poate...nu cu oricine...
Si azi am dansat Cuba ca in salon...dans de competitie, cha-cha-cha...frumos...dar foarte departe de ce simt eu...foarte departe de pasiune, de erotism, de femeia frumoasa care mi se pierde in brate si care se lipeste transpirata de trupul meu transpirat...
Si astept sa mancam, sa fac un dush, sa ne bagam in pat, sa adorm si in somn sa dansez Cuba cu tine. Sa te strang in brate, sa te alung, sa te lipesc de mine si mana sa imi alunece de pe gatul tau, printre sani si sa se opreasca pe coapsa ta...sa te ridic in aer si cand te cobor sa ti se ridice rochita vaporoasa si sa iti dezgolesc pentru o clipa fundul, apoi sa te invart si sa te chem la mine, sa te sarut, sa nu iti mai dau drumu...sa te simt cum imi freamati in brate si sa te trantesc pe pat si sa ma pierd in tine...si...
A, e gata budinca...da, foarte buna dar parca ii mai trebuia un pic de zahar...
Pentru profani: Orishas - Represent Cuba

Povesti la aeroterma...

Buna dimineata...?!? Oare?
Da, buna...Clar buna...
A inceput cu iubire si cu crema de zahar ars...pe sufletul meu ca sa zic...
Si am ajuns la munca si aici e frig si urat si discutii despre salarii si sporuri si ma deprim sa vad cata prostie e in capul romanilor nostrii si cum toti se asteapta sa le rezolve cineva problemele si sa se bata cineva pentru ei si pentru drepturile lor... cata prostie si ignoranta... si ma enerveaza la culme atitudinea asta...
Si uite ca a aparut o aeroterma in sala...halal aeroterma... Caldura nu da, dar raspandeste asa o lumina placuta in toata camera...de vis. Parca ai sta in fata bradului de craciun.
Si ma gandesc iar la cat de bine a inceput dimineata si cat de repede a degenerat intr-o dimineata obisnuita fara chef de niciunele si de nimeni...mai putin pumnul de prieteni...
Dar plec sa imi fac treaba...ca doar pentru asta iau un salariu infect si doar de aici mananc o paine in pi*$a masii...

Drum cu diligenta...

Si eu ca tot omu trebuie sa am un post despre mersul cu metroul...altfel nu ar fi blog...
Stateam de dimineata pe scaunul meu, evident in metrou, (pentru ca la ora la care plec eu la munca nu e asa de aglomeratie si eu sprintar cum sunt prind loc) si ma uitam la lumea din jur.
Si ma gandeam cum ar fi daca am fi cu multi ani in urma...sa zicem...intr-o diligenta...
O doamna ar citi intr-un colt o carticica de rugaciuni si din cand in si-ar mai face niste cruci si ar rosti o rugaciune din varful buzelor. Pe locurile de langa ea ar sta doi tineri, colegi de servici (da, lucreaza la gater...ce-mi place cuvantul asta...gater, are el ceva ...pare interesant sa lucrezi acolo), carora le-ar cadea ochii in gura de somn si care ar da orice pe o cafea data in clocot de trei ori pe vatra. Langa mine ar fi o tanara invatatoare venita de la oras si care acum se duce sa predea bunele maniere intr-un orasel mai retras de munte. Iar langa ea pe ultimul loc ramas liber ar sta un lunatec...n-are el treaba cat e ceasul...n-are treaba cu munca sau cu orice altceva...e si el in lumea lui.
Si asa am stat de dimineata si am impartit tot vagonul in diligente... Cate sase, cate sase...nu va inghesuiti e loc pentru toata lumea... Doamna cu palarie ce va bagati in fata? Va vine si dvs randul...un pic de rabdare...se poate?
Si erau toti asa de simpatici in diligentele lor, uniti de dorinta de a ajunge undeva,,,cu carticelele lor de rugaciuni, cu sudoku si compact...si cu gandurile lor...si eu cu ale mele...
dar uite ca am ajuns la Piata Sudului si trebuie sa cobor din diligenta mea si sa ma duc resemnat la munca. Imi iau un adio virtual de la partenerii mei de drum si privesc cum prin ropotul cailor si scrasnitul rotilor se ridica valatuci de praf gros...

Luna plina, turta dulce si bucuria revederii...

Luna plina ma bucura intotdeauna...nu stiu de ce, dar zambesc cand o vad cu luceste ea pe cerul negru si cum i se pot distinge muntii si vaile. Ma bucur si atunci cand e alba si cand e rosiatica, dar parca cel mai mult imi place cand e galbena...galbena ca in seara asta.
Simt gustul de turta dulce pe varfu limbii si brusc gura imi e inundata de saliva. Nu stiu cine a inventat reteta pt turta dulce dar sa ii dea Dumnezeu sanatate pe lumea cealalta (ca sigur nu mai e printre noi de mult). Gustul de scortisoara amestecat ce cel al zaharului si cu cacao...yummy...iar imi ploua in gura.
Si ma gandesc la tine si la sora mea draga cum stati la taclale in bucatarie si cum va povestiti vrute si nevrute si cum dintr-o rasuflare ati vrea sa spuneti tot ce ati facut si tot ce vi s-a intamplat in ultimele trei saptamani... Si mi-e drag de voi, mi-e drag sa va revad si sa va simt aproape. Si pentru asta, pentru ca bucuria revederii bate si luna galbena si turta dulce, inchei acest post si ma alatur voua in bucatarie. Va iubesc si va revad bucuros...

Flash-back

Te-am vazut la mine in camera, la calculator si brusc mi-au trecut prin fata ochilor toate petrecerile si toate bairamele si toate bautele la care am participat impreuna...
Cata nebunie, cata pasiune, cata prietenie, cata bautura, cat fum si cate si mai cate...
Si astea sunt amintirile pe care le pastrez aproape...clipele cu tine si cu pumnul de prieteni...
Si ma bucur ca te-ai intors la noi din tarile calde, si ma bucur ca am putut sa te primim cu zapada ca sa nu uiti de unde ai plecat, si ma bucur ca te-am vazut azi la fel cum te stiam, si ma bucur ca imi esti sora draga si prietena, si ma bucur ca stiu ca nimic nu va scimba lucrurile intre noi...
Vara la 2 mai, chefurile, casa din Damaroaia, casele din Pajura, Busteni, Caragiale, terasa din Herastrau...toate astea, chiar daca nu vor mai exista, vor ramane in sufletul meu pentru ca au legatura cu tine...pentru ca am trait momente frumoase acolo si pentru ca imi esti draga...

Si toate le iau cu mine oriunde as fi...si tu ne iei cu tine...si te intorci la noi

Iarna afara...vara in suflet...

A venit zapada...si a nins asa de frumos peste tine si peste mine...imi era frig, dar nu vroiam sa plec, sa pleci...dar ai plecat...
Acum ma uit pe geam la zapada de afara si desi ma bucur ca e acolo, parca nu mai are acelasi farmec. Si ma intreb ce faci, si daca iti e bine, si daca sunt si eu in gandurile tale cu zapada noastra cu tot... Si numar clipele care trec si le scad din cele care au ramas pana cand ne vom intalni, pana cand ne vom putea tine iar in brate...
Si vreau sa mai ninga peste noi si pe langa noi si sa avem vara in suflet... Sa mergem sa ne dam cu patinele pe gheata si sa cadem gramada unul peste altul si sa ne fie frig si sa ne sarutam si sa ne fie bine.
Clipele trec, fulgii nu mai cad...asteapta seara de duminica...